Cuba in umbra palmierilor regali

Am vizitat Cuba, o tara a « comunismului prosper » de nenumarate ori, primul meu contact fiind acum 20 de ani. Este o tara de care m-am indragostit si m-am intors cu placere. O excursie in Cuba este o experienta unica si fantastica intr-o tara care este in sine un muzeu in aer liber.

Am fost la Varadero intr-o statiune de 5 stele, am hoinarit o zi intrega prin Havana, mi-a placut enorm Santiago de Cuba, m-a impresionat orasul colonial Cinefuegos, am avut sejururi de neuitat in statiuni de lux la Guardalavaca, Cayo Coco si ultimul meu sejur a fost la Holguin.

 Anul acesta am zburat cu Cubana Airline, fiind singura companie care iti permite sa ai doua valize in greutate de 23 kg fiecare. Avionul a fost curat, uzat, saracacios, fara televizoare si nici macar un depliant despre Cuba. In fata pe primele locuri, patru securisti ne »pazeau », acest lucru amintindu-mi de securistul, parca era unul, din avioanele TAROM. Ni s-a servit si un mic dejun frugal dar m-a deranjat comportamentul stewardeselor care nu zimbeau, nu erau amabile. La sosirea in Holguin, pe micul aeroport erau numai doua avioane sosite din Canada. Ei bine am asteptat o ora si jumatate pentru a ne veni bagajul, care era cercetat cu amanuntul de vamesi. Un ciine circula printre turisti in cautarea unor produse interzise. Ni s-a facut si o fotografie, la intrare si la iesirea din tara, mai rau ca la americani! La toaleta, o cubaneza tinara si cocheta iti intindea o bucata de hirtie igienica, ca si cum ti-ar fi facut un favor si astepta sa ii dai un bacsis. Daca nu ii dadeai fugea dupa tine intrebindu-te cu candoare: « Unde este bacsisul meu? »

Imi amintesc de anii cind in Cuba bacsisul era interzis, acum este omniprezent. In plus cubanezii au inceput sa ii insele pe turisti, mai ales taximetristii.

Desi traiesc in regim de austeritate, cubanezii au inca respect pentru Fidel Castro, un nationalist, un personaj plin de contradictii, un om izolat in nebunia sa ideologica. Sub figura de revolutionar se ascunde un dictator cu o insula privata, yaht personal, o armata de paznici si servitori. El doarme tot timpul cu arma linga el si nu pleaca fara ca cineva sa ii guste mincarea si doi donatori de singe zero negativ. Fidel a avut nenumarate metrese,  noua copii, zeci de proprietati si partide de pescuit submarin. Se spune ca este paranoic, ca ii inregistreaza pe toti, isi pune hainele sub un detector de radiatii si bea lapte numai de la o anumita vaca.  A fost prieten cu scriitorul columbian, Gabriel Garcia Marquez, premiul nobel de literatura. Patru gradinari se ocupa de gradina sa bio aflata intr-o sera. Are si o sosie. Fidel a fost un amant viril si frivol, cubanezii numindu-l El Caballo, « armasarul ».

Locuitorii actuali ai Cubei vor un socialism eficient, un trai de viata mai ridicat, nu reintoarcerea la capitalism. Din discutiile mele cu oamenii mi-am dat seama ca ei aspira la o schimbare, la libertate.

Cubanezii saturati de comfortul saraciei au nevoie urgenta de o intoarcere la viata normala. Sunt oameni caldurosi, deschisi, serviabili, majoritatea cultivati, scoliti, politicosi, inzestrati cu o curiozitate naturala.

La ora actuala exista o penurie acerba in toate domeniile, poporul cubanez sufera de malnutritie. Alimentele sunt rare si scumpe, nu au benzina, nu au masini si sistemul de transport in comun este inexisten, li se intrerupe curentul electric. Farmaciile sunt vesnic goale.

Am vizitat un sat cubanez, Playa Blanca, nu departe unde a ancorat Cristophe Colomb in 1493 si unde exista un mic monument inchinat lui. Casele sunt derapante si au numai o mica gradinita in fata. Unii sateni , care poseda pamint cresc animale vaci, porci, capre, gaini, curcani. Proprietatile sunt delimitate de garduri dintr-un fel de cactusi inalti pe care ii taie din cind in cind. Am intrat si am vizitat trei case. Mi s-a rupt inima si mi-au dat lacrimile cind am vazut mizeria crunta in care traiesc acesti oameni. Prima casa vizitata continea doua camere, in prima se afla numai o mica masa rotunda si un scaun. Pe jos am vazut o colivie rudimentara din lemn cu o pasare exotica. Bucataria era un fel de cub cu o etajera pe care se afla o lampa cu gaz. A doua camera era dormitorul cu un pat in mijloc, in care dormea mama cu baiatul in virsta de 9 ani. Nu aveau sifonier sau alta mobila. Cearceaful era uzat si de culoare cenusie. Intr-o alta casa din lemn, erau 3 cuburi cu trei paturi in care dormeau doua fetite, parintii si bunica.  Nu existau usi sau ferestre. Nimeni nu lucreaza in sat, erau toti acasa, stateau pe la gard si asteptau turistii care le ofereau daruri. Unii dintre sateni, mai instariti poseda cai si tot felul de carute, sarete, trasuri. Un cal costa intre 300 si 400 dolari. Majoritatea trasurilor asteptau in fata hotelului pentru a oferi turistilor o plimbare care costa 6 CUC. Un peso pentru turisti este cumparat la 1.31 dolari canadieni. Citiva dintre ei aveau televizoare. Unele case posedau citeva flori plantate in tot felul de cutii de metal ruginite. O batrinica in scaun rulant cersea bani de la turisti. In sat existau doua manechiuriste, scoala cu doua odai si un restaurant privat. In fata unei case, un cubanez vindea banane si ananas cu pretul de un peso. In fata plajei pentru localnici exista un alt restaurant si doua pizzeria. Nu era nimeni la plaja pentru ca ei gaseau ca este prea frig ca sa se scalda. Cubanezilor nu le place sa mearga la plaja, am vazut tinere fete care se fereau de soare sub o umbrela.

Se asteapta citeva saptamini pentru un bilet de tren. Daca cineva este prins cu carne fara bon care inseamna ca a fost furata de la stat va avea 5 ani la pirnaie. Oamenilor le lipsesc imbracamintea, produse de toaleta, hirtie. Nu cersesc dar daca le dai un mic cadou iti multumesc din inima si sincer.

Cuba are o economie arhaica, o subdezvoltare cronica, este o mica natiune din lumea a treia, fiind tara cea mai saraca din America latina dupa Haiti. Nimic nu este permis in Cuba dar totul este posibil.

Cea mai mare parte a populatiei, 90% din cubanezi vor sa parasesca Cuba. 20.000 de cubanezi incearca sa paraseasca insula clandestin iar 50 de dizidenti si ziaristi se afla inca in inchisoare. Publicitatea aproape inexistenta in Cuba se rezuma numai la propaganda partidului comunist. Mi-au placut aceaste lozinci pe care le vezi in toate catunele din Cuba: « Exigenta, ordine si disciplina », « Socialismul sau moartea »

Jumatate din populatia Havanei face parte din politie. Un politist de la Havana cistiga $45 in timp ce un doctor sau dentist cistiga numai $20.

A inceput sa se vada discrepanta dintre saraci si bogati la Havana, in cartierele Miramar si centrul orasului. Desi nu exista drepturi politice si economice a inceput sa se fomeze o clasa de mijloc.

Principalul venit al cubanezilor provine de la rudele care sunt in USA.

Cubanezii au dreptul numai la trei zile de vacanta intr-un hotel de doua stele pentru care fac economii timp de un an. In hoteluri au inceput sa apara masini de inchiriat si scutere, o masina se poate inchiria cu 70 de dolari pe zi iar un scuter cu 25 de doari pe zi.

O casa costa $15.000 daca ti-o construiesti singur si $3.000 daca ai posibilitatea sa cumperi materiale de constructie subventionate.

Trei milioane de turisti viziteaza anual Cuba iar 1,7 milioane de cubanezi exilati in USA ajuta la prosperitatea tarii. Incepind cu 1996 cubanezii au dreptul sa posede dolari. Mi s-a spus ca ei nu au conturi la banca si ca investesc totul in aur, bijuterii masive.

Se maninca pe cartela (la libreta) care contine 3,15 kg orez, o jumatate sticla ulei, fasole 500 g, zahar 3kg, oua 12, cartofi, banane, cafea, o bucata de carne, lapte pentru copii si femei gravide. Salariul cel mai mic al cubanezilor fiind de 15 dolari pe luna iar pensia de 9 dolari. Oamenii trebuie sa se descurce, fiecare cum poate. Fidel le-a promis o perioada speciala a penuriei care ar fi trebuit sa dureze cinci ani dar care exista din 1991. Cuba importa uriase cantitati de alimente din China, Vietnam, Tailanda si USA. Citeva alimente ca mazarea cartofii, si tigarile nu mai figureaza pe libreta si se pot cumpara la liber dar la un pret mai mare.

Importul masinilor a fost interzis inca din 1960, exista 60.000 de masini americane care circula in Cuba, alaturi de Lada, Moskovich. Importul a fost deschis acum la preturi astronomice, un Peugeot 4008 se vinde la Havana cu 239 500 dolari in timp ce in Franta se vinde la 46.000 dolari.

Numai 26% din cubanezi sunt conectati la internet, un cubanez trebuie sa munceasca 20 de luni pentru a-si putea cumpara un computer.

Cuba este un paradis ecologic, exista putine masini, o agricultura modesta.

Cu exceptia functionarilor de mare rang si a militarilor populatia sufera. Pina si cafeaua est rationalizata. Poporul cubanez este in stare de captivitate, niste sclavi moderni, privat de toate inventiile pe care le-a adus secolul 20. Masinile agricole sunt practic inexistente si totul se face manual. Pe autostrazi nu exista masini, numai oameni in asteptarea unui autobuz care nu vine, biciclete, carute cu cai. Autobuzul nostru a oprit pentru ca soseaua era traversata de o closca cu pui.

Camerista este cea mai bogata persoana din Cuba pentru ca ea primeste cadouri si bani, casa ei find un adevarat magazin general.  In Havana, oamenii cersesc sapun pe strada in loc de bani, pe care il vor revinde.

In Cuba esti in siguranta pe strada pentru ca la cel mai mic furt, delicventii sunt trimisi in « case de reeducare » pentru citeva decenii!! Si in plus sunt atitia soldati si politisti pe strada, la toate colturile, este chiar impresionant.

Am vizitat o scoala in Cuba, una in Varadero si alta intr-un sat de linga Holguin. Fiecare copil este scolarizat de la virsta de 5 ani pina la 17 ani. Cei mai putin studiosi merg in armata. Copiii primesc uniforma si carti gratuit. Scoala din sat avea numai doua camere si o mica curte in fata precum si statuia lui Jose Marti, un erou national.  Copiii se joaca cu cercul pe strada. In Cuba exista 47 universitati si 400.000 de studenti.

Copiii cinta in fiecare dimineata « Noi suntem pionierii comunismului » si moarte capitalismului. Engleza este studiata ca limba secundara. In scolile rurale invatamintul este acompaniat de lucrari agricole, 30 de zile pe an.

Am vazut un copilas de doi ani care tira o sfoara cu citeva sticle din plastic, aceasta era jucaria lui.

Contrar ce se spune in propaganda, sistemul de sanatate este demodat si spitalele sunt in stare de insalubritate, medicamentele de baza pentru dureri de cap sau stomac, siringi, manusi sterile nu exista.

Bate insa un vint de libertate in Cuba, incepind cu 2011 guvernul cubanez a liberalizat 178 de profesii permitind antreprenorilor privati sa se lanseze pe cont propriu in afaceri. Exista o lista de meserii suprarealiste cum ar fi: taietor de fructe naturale, fabricant de pinata, culegator de frunze de palmier, vinzator de animale pentru sacrificii religioase, vinzator de bauturi nealcoolice din poarta in poarta, reparator de umbrele, dandy. 

Au aparut legi care permit oamnilor sa cumpere, sa vinda case si masini, sa obtina imprumuturi bancare. Salariile fiind asa de mici se fura de la locul de munca. Lucratorii din hoteluri au dreptul sa manince la restaurant cot la cot cu turistii, lucru care era interzis in trecut.

Incepind cu 2012 cubanezii au nevoie numai de pasaport pentru a iesi din tara, permisul de iesire din tara fiind eliminat la fel si invitatia iar durata ierisii din Cuba s-a prelungit la 24 de luni.

Societatea castrista si-a pierdut reperele morale. Dupa regimul castrist prostituita a fost eliminata in totalitate in anul 1997 datorita unuei campanii severe de represiune. Sa nu uitam ca aceasta tara era considerata bordelul Americii. In trecut, in anii 1950 la o populatie de 6 milioane existau 100.000 de prostituate mai ales femei de culoare. Pentru o populatie de 12 milioane de locuitori exista la ora actuala pina la 20.000 de « cavaleuses » prostituate, acest mod de viata fiind acceptat de majoritatea cubanezilor. Capul familiei doreste ca fiicele lui sa se prostitueze cu turistii, prostituatele fiind considerate ca modele de reusita sociala. Ele cistiga bani, se imbraca la moda si hranesc familia. Fete tinere de la 13 la 30 de ani isi vind corpul turistilor pentru citiva dolari, incepind de la 10 dolari pina la 100 de dolari. Politia este atit de corupta incit inchide ochii la prostitutie. Turismul sexual in Cuba este mai putin scump decit in Thailanda si Cambodgea. In trecut nu existau minore prostituate si fenomenul nu era acceptat social astazi prostituatele simbolizeaza succesul. Sub Fidel Castro sensul moral si etic social au disparut complet, putine societati au cunoscut acest grad de umilinta umana. Comunismul ii obliga pe cubanezi sa minta, sa insele, sa se prostitueze. Ar trebui mai multe generatii pentru a repara acest dezastru cultural. Chiar si femeile educate isi vind corpul.Fidel ar fi declarat ca prostituatele cubaneze sunt cele mai cultivate din lume.  Un virus foarte agresiv de VIH face ravagii in Cuba mai aes printre tineri. Daca normal un virus de sida ii trebuie pina la 10 ani sa declanseze boala, acest virus cubanez se manifesta in 2-3 ani si este ft rezistent la tratament.

Cu plaje idilice, climat paradisiac, Cuba face sa viseze multi turisiti indragostiti de soare, de pescuit si de natura marina. O partida de pescuit in Cuba costa $150 cineva mi-a marturisit ca a pescuit un sac de plastic.